Clădirea “Bazarului”, imobilul situat între teatru şi corso-ul orădean a fost construită la 1900. Ea a fost un fel de ”bonus” oferit primăriei din Oradea de către arhitectul Rimanóczy Kálmán senior pentru comanda de execuţie a teatrului. Oferta a fost declarată câştigătoare, iar teatrul, depozitul acestuia şi Bazarul au fost terminate în numai un an şi trei luni. Corso-ul orădean tocmai fusese lărgit prin demolarea unor case mai vechi. Clădirea Bazarului a fost ridicată din materialele rezultate din demolarea caselor din Piaţa Bemer (azi Piaţa Ferdinand).
Faţadele Bazarului sunt decorate cu elemente arhitectonice de inspiraţie renascentistă la fel ca şi teatrul pe care îl flanchează. Stilul clădirii este neoclasic.
Cum noua piaţa cu teatrulului era separată de clădirea Bazarului de actualul pietonal, probabil că arhitecţii s-au gândit să ofere un pasaj astfel că edificiul nu mai separa, ci unea corso-ul de piaţă. Ca urmare, cele două faţade, de est şi de vest au fost împărţite prin câte o intrare monumentală care să marcheze trecerea dintr-un spaţiu în altul. Înălţimea arcelor dinspre pasaj contrastează cu intrările de la nivelul inferior, dar între cele două se crează un spaţiu iluminat de câte o lunetă. Intrările propriu zise flacate de coloane angajate au un aer aproape baroc.
Imobilul are două curţi interioare despărţite de pasajul de trecere. La parter se află spaţii comerciale, iar la etaj apartamente.
Spre sfârşitul anilor 90 Bazarul era un loc viu ticsit cu cărţi, iar negustorii de la standuri îşi cunoşteau chiar şi clienţii mai puţini fideli. Locul este perfect pentru aşa ceva, având în vedere că în zonă chiriile sunt cam scumpe pentru afacerile buchiniştilor. Acum câţiva ani se auzea de o cafenea – librărie literară şi nu ştiu de ce mi s-a făcut pielea de gaină.
Negustorii de cărţi şi-au închis tarabele iar clădirea a continuat să se degradeze. În ultimii ani, bazarul orădean a devenit casă pentru porumbei.
Data de 18 aprilie marchează Ziua internaţională a monumentelor şi siturilor. Evenimentul are ca scop conştientizarea valorii patrimoniului la nivel mondial şi încurajează acţiunile de protejare si conservarea acestuia. Aflată deja la a 40-a aniversare, ziua internaţională a monumentelor şi siturilor are ca temă anul acesta rolul comunităţii locale în prezervarea patrimoniului.
Interesant articol…si cladirea e superba! Va felicit inca o data pentru site este deosebit de interesant si aproape de suflet;parca citind articolele simt ca Oradea e a mea…sau mai degraba ca eu ii apartin?!