Cât se mai citeşte în România şi pe la Oradea

Cu o valoare estimată la 60 milioane de euro, piaţa de carte din România, care a scazut cu aproape 40% fata de anul 2007, este considerata subdimensionata de către editori. Cifra nu include vânzarile de manuale şi pe cele de la chioşcurile de ziare.  Potrivit Asociaţiei Editorilor din România consumul de carte plasează ţara pe ultimul loc din Europa cu numai 5 euro cheltuiţi pe cărţi într-un an de către un român.

Ungaria are o piaţă de cel putin trei ori mai mare, la o populatie de aproape trei ori mai mică. Piaţa italiană se ridică la aproximativ un miliard de euro, cea spaniolă este de trei ori mai mare, iar vânzarile de carte din Germania ajung la şapte miliarde de euro. “Piata nu poate creşte foarte mult pentru prea mai există librării”, a declarat pentru Mediafax Dan Vidrascu, directorul editurii Litera, cea mai mare editură din România după cifra de afaceri.

Trebuie observat însă că preţurile cărţilor sunt chiar uşor mai mici în Ungaria faţă de România, iar având în vedere că PIB-ul pe cap de locuitor este încă cu 70% mai mare în ţara vecină, diferenţele sunt explicabile. Este suficient să intri într-o librărie din Debreţin, spre exemplu, pentru a-ţi face o idee despre acest fapt. La acestea mai putem adăuga şi faptul că multe cărţi ale editurilor din vestul ţării sunt tipărite în Ungaria. Pe lângă condiţionările financiare se remarcă şi o diferenţă în atitudinea faţă de citit. În Germania, cel puţin în marile oraşe, metrourile şi celelalte mijloace de transport sunt pline de oameni care citesc cărţi folosind astfel timpul mai mare destinat deplasării.

O altă diferenţă faţă de pieţele menţionate constă şi în locurile de unde se achiziţionează cărţile, supermarketurile deţinând supremaţia în România, faţă de librării care sunt motorul vânzărilor din Europa de vest. De aici am putea trage concluzia că titlurile sunt cele comerciale. Piaţa pare astfel dominată de editurile mari care îşi permit cheltuieli de “expunere” (publicitate, prezenţă spe standuri diverse) în dauna diversităţii. Potrivit sursei citate, singurele segmente care s-au mentinut constante în vânzari au fost cărţile pentru copii, în special cele de colorat, şi literatura romantică pentru femei. O altă observaţie care rezultă din aceste estimări este că românii preferă cărţile mai ieftine şi cele educţionale necesare copiilor. Totuşi faptul că nu avem la îndemână o situaţie a cititului cărţilor de la chioşcurile de ziare nu poate oferi o imagine completă. Cum observa şi ziarul Capital, piaţa de carte din România este greu de citit pentru că nu există statistici oficiale, vezi aici.

În privinţa editării de carte, balanţa importuri-exporturi arăta în 2005, spre exemplu, un deficit comercial de 18,17%. La polul opus se află Franţa cu doar 14% titluri traduse din producţia totală de carte. Ca şi caracteristici ale pieţei de carte, într-un un studiu al Centrului de cercetare şi consultanţă din domeniul culturii  pentru anul 2010 *vezi si www.culturadata.ro este dată de volatilitatea pieţei, viaţa economică relativ scurtă a cărţilor datorită schimbărilor rapide în tehnologie, ştiinţă, modă, concurenţa internaţională ridicată.

Potrivit www.culturadata.ro la nivel naţional datele sunt fruste şi clare. Lectura ocupă ultimul loc ca frecvenţă de practicare în rândul activităţilor domestice de timp liber. Astfel 34% din respondenţi nu citesc cărţi, articole, reviste de specialitate; 22% citesc o dată sau de două ori pe lună. Pentru edituri există adevărate perioade moarte cum sunt vacanţele şi concediile de vară când în pofida timpului avut la dispoziţie românii nu-şi fac timp pentru lectură.

Un comportament nou al editurilor benefic pentru cititori este concentrarea pe publicitatea prin contactul direct cu publicul la târguri şi prin canale mai ieftine, aşa cum este internetul. Reversul medaliei este că tipurile de produse nu se vor schimba ci vor ramâne constante sau vor scadea. Începând cu 2010 au început să apară şi la noi librăriile digitale precum elefant.ro cu 300 de titluri, CorectBooks cu 1500 sau Bookbyte.

Pentru Oradea şi judeţ, DJS Bihor a preluat o statistică a Bibliotecii Naţionale care poate fi comparată cu o statistică a regiunii de dezvoltare nord-vest. În Bihor numărul cărţilor eliberate a scăzut dramatic de la 2.228.9000 exemplare în 1995 la numai 1.319.000. Între judeţele Bihor şi Cluj există un decalaj important de fond de carte care la Cluj se cifrează la 10.526.000 faţă de 3.985.000 în Bihor. În schimb, numărul de biblioteci publice în Bihor este mai mare, 93, faţă de 81 în judeţul Cluj. Situaţia este apropiată şi în privinţa bibliotecilor publice care în Cluj deţin 1.796.000 faţă de 1.772.000 în Bihor, dar la cărţi eliberate Clujul are o pondere aproape dublă faţă de Bihor. Aceasta în condiţiile în care numărul studenţilor în judeţul Bihor a crescut de 20 de ori, de la 1006 în anul universitar 1990/1991 la 21.013 în 2008/2009.

Despre Târgul de carte Bookland care se desfăşoară în perioada 29 mai-3 iunie 2012 la Oradea puteţi citi aici