Masterplanul oraşului Oradea, multă apă de ploaie.

Masterplanul propus de Primărie, PUG-ul oraşului este o mostră de clişee specifice administraţei « europenizate ». Mai întâi documentul este sărac în idei, ceea ce face ca multe dintre fraze să pară fără ţintă. Sub un limbaj « profesionist » se ascunde o stângăcie şi o lipsă de viziune care prefigurează un oraş fără orizont. Documentul pare mai degrabă un binevenit « stadiu al problemelor actuale » şi mai puţin superambiţiosul Masterplan Oradea 2030. Dar nu poate face proiectantul ce nu vrea actantul. Trebuie spus însă că documentul se conectează cu Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Oradea unde apar alte  oportunităţi de dezvoltare.

Realitatea este că dacă este încadrat de polii de creştere regionali precum Timişoara (cel mai depărtat) Clujul sau Debrecen oraşul poate avea în caz de succes soarta unui Arad sau Sibiu cu deosebirea că acestea se află în puncte de trecere importante sau au deja un brand turistic (Sibiul) bine precizat.

« Onorantul » loc întâi din liga a doua, după cele 13 mari oraşe (poli de dezvoltare) Oradea ne încântă de la început. Însă Oradea nu poate fi pur şi simplu strivită, prinsă la mijloc şi trebuie să îşi găsească acel quelque chose propriu. Tocmai despre acesta nu este adusă vorba în masterplan. Şi asta nu pentru că studiile de fundamentare sau alte documente doar citate nu au precizat problemele şi soluţiile, ci pentru că autorităţile locale nu par interesate de altceva decât de transport, şosele şi zone verzi, adică exact ceea ce au făcut până acum: spaţii verzi, drumuri şi parcări, plus parcul industrial. Nimic nu este riscat, dar nici nu este inovat. La o dezbatere preliminară s-a văzut clar că nu interesează orizontul de peste zece ani, ci momentul prezent. Nici dinspre sistemul privat nu au venit în ultimul timp iniţiative. Camera de comerţ şi industrie ne prezintă ca axă de dezvoltare prioritară turismul. Este un punct de vedere, numai că tocmai conducătorii acesteia deţin o salbă de obiective turistice lăsate în paragină sau pe cale de a fi scoase din circuitul turistic.

Nu e totul pierdut însă. Există “Iniţiativa Publică Oradea 2030 în care administraţia, sectorul academic şi sectorul privat (sunt invitate) să-şi asume roluri specifice în găsirea de soluţii pentru a menţine teritoriului Oradiei atractiv pentru grupuri de investitori, vizitatori, dar şi pentru orădeni.” Cum ? “Printr-o o abordare mai structurată și o coordonare a acțiunilor publice și private, precum și a acțiunilor de tip hard și soft (ex: proiecte de investiții coordonate cu proiecte de resurse umane)”. Cred că fraza aceasta aparţine cuiva care nu locuieşte în Oradea, dar care a sesizat clar problema. O întrebare nepusă este dacă au pregatit cu adevărat universităţile orădene absolvenţi soft în ultimii ani (vorbesc despre medie şi nu la modul absolut) şi dacă sunt capabile să o facă în viitor. Apoi dacă “resursele umane” sunt evaluate sunt decalate politic ca în toată ţara în domeniul public.

Adevarul este că Oradea este în afara axelor prioritare de transport şi doar autostrada preconizată ar mai putea plasa oraşul ca a doua ieşire spre vest în transportul auto. Atragerea de investitori în industrie este greu de previzionat, dar este preconizată în mod corect prin apariţia unor noi parcuri industriale.

Axele de dezvoltare sunt Crişul şi Peţa cu spaţiile lor verzi, dar “principalul factor de atractivitate al oraşului este dat de calitatea patrimoniului urbanistic şi arhitectural”. Despre restaurarea centrului istoric se fac unele aluzii cu ideea clară a amenajării unor centre de cartier în zona unor piaţete. Nu există precizată nici măcar principial cum va fi revitalizată zona centrului istoric în condiţiile deplasării evidente a interesului spre zonele de mall-uri şi hipermarketuri. Acolo se află singurul cinematograf din oraş şi singura zonă de divertisment pentru familii. Teatrul nu poate compensa chiar totul în centru şi nici discotecile sau pub-urile, deocamdată. Muzeul este închis, iar casa de cultură a oraşului a fost şi ea desfiinţată în ciuda evidentei creşteri în vizibilitate.

Ceea ce pare să precocupe municipalitatea este zona de sud a oraşului delimitată cel mai clar în această schematică planificare a viitorului. Retailul şi Universitatea sunt vedetele completate cu un centru de expoziţii şi târguri şi altul de conferinţe în zona dintre campus şi bibliotecă. Acolo va fi ceva… Un tramvai ar trebui să le conecteze pe toate cu oraşul, uitând că există o linie spre Ioşia. Dacă ea ar fi o nouă axă ea nu s-ar buşi pur şi simplu de parcul industrial preconizat dincolo de centură.

În condiţiile în care o parte a populaţiei urbane s-a mutat în zonele limitrofe, conectarea cu exteriorul se va face prin două autogrări: una lângă gara centrală şi una în Nufărul. Vor exista trei parcuri industriale în zonele nord-vest, sud-est şi sud-vest şi vor apărea centre de cercetare în zona campusului universitar. Un cartier universitar se va dezvolta pe malurile pârâului Peţa în apropierea centrului istoric. Construirea şi echiparea unei Clinici de Chirurgie Cardio-Vasculară Invazivă, înfiinţarea Registrului Tranzacţiilor Imobiliare, noi pasaje la căile ferate şi interesant infiinţarea de noi artere în zona gării de est pentru a usura accesul la vechea zonă industrială est. Poate nu întâmplător în această parte a oraşului s-au produs în ultima zonă importante tranzacţii cu proprietăţi funciare.

Activitatea de reglementare în cartiere va continua prin amenajarea centrelor de cartiere în cele vechi iar în cele noi “iniţierea acestora prin aplicarea unei proceduri de urbanizare pentru dezvoltarea terenurilor disponibile. Procedura propusă va fi integrată şi detaliată în cadrul regulamentului de urbanism aferent PUG”. Se insistă mult şi pe ecologizarea zonelor poluate şi pe conservarea habitatelor.

Ceea ce a preocupat opinia publică pare să fi fost “reconfigurarea străzii Avram Iancu” cu demolarea şirului de clădiri dintre Piaţa Unirii şi Statuia pompierilor proiect prioritar la categoria patrimoniu arhitectural şi cultural şi inelul central pe străzile Sucevei – Bd. Gh. Magheru – str. Petőfi Sándor – str. Menumorut – Bd. Decebal.

Sursa informatii si fotografii-Site-ul oficial al Primariei Oradea-Masterplan