O scurta istorie a rockului orădean

Pe la mijlocul anilor 60 în cluburile URCC (Uniunea Regională a Cooperativelor de Consum), Solidaritatea sau Casa de Cultură a Sindicatelor din Oradea, se ascultau hituri consacrate în vest. Fiecare club avea un fel de trupă proprie care la început cânta cover-uri după piese occidentale. Trupele acopereau o parte din repetoriul muzical, dar susțineau și concerte cu piesele proprii. Atmosfera de început este descrisă în evocările savuroase pline de culoare și multe detalii personale postate de Marius Luca, ”Bubu”, în http://www.paginiromanesti.ca

Trupele

În 1968 apărea Metropol, trupa formată la Casa de Cultură a Sindicatelor din Oradea. Formația i-a avut ca membri fondatori pe Tibor Vajda (voce), Csaba Elekes (chitară, voce), Attila Virányi (chitară bas, voce) și Sergiu Cornea (baterie) înlocuit apoi cu Béla Ráduly. La un festival din anul 1972 trupa orădeană a fost premiată pentru proiectul conceptual ”Orașul blindat”, alături de Phoenix și Mondial. Din 1973 Vajda și Elekes au ieșit din formație și au fost înlocuiți de András Orbán (chitară, voce) și László Trifán (chitară, voce).

                                                                                            sursa foto

Primul album a apărut la Electrecord în anul 1974 și cuprindea piese în limba maghiară. Începând cu 1979 single-ul ”Atunci e bine” și albumul ”Vouă” au fost cântate în limba romană. Acestea au ajuns curând în topurile din București. Trifán a plecat și a venit Alexandru Bica, înlocuit apoi de Marius „Bubu” Luca (chitară, voce). În 1981 apare discul Metropol 3. În același an însă Marius Luca părăsește grupul și înființează Metrock. Înainte de revolutie, în 1986, a apărut un ultim album intitulat ”Din nou împreună”, numai că dintre vechii membri au rămas doar Orbán și Ráduly. Ceilalți erau Ildikó Fogarasi–Iordănescu (chitară bas, voce), Zoltán Stier (chitară) și Attila Weinberger.

Grupul Metrock a apărut în anul 1980 avându-i în componență pe Marius ‘Bubu’ Luca (voce), Balog Josef (chitară), Gabriel Tivadar (bass), Ladislau Balasz (tobe). Anii 80 au fost însă marcați de penuria cronicizată a produselor strict necesare, dar și de atmosfera plumburie fără perspectivă în artele spectacolului și în creația artistică.  Rând pe rând membrii trupei părăsesc România. Marius Luca și Gabriel Tivadar au fost înlocuiți de Cristi Ioniță (voce, chitară) și Zoly Lipay (voce, bas). Cristian Ioniță a preluat apoi și conducerea formatiei. El a cântat și alături de Progresiv TM din Timisoara, Cargo, Voltaj, Statuar și mai ales Pro-Rock, dar în 1986 a revenit la numele de Metrock.
O formulă importantă reținută de comentatorii de specialitate a fost următoarea: Cristi Ioniță – solist vocal, chitară, George Pătrănoiu – chitară, (membru al trupei Taxi), Antonio Mureșan – chitară bass, Adrian Sârbu, chitară, Paul Neacșu – tobe (vezi muzica.metropotam.ro).

Marius Luca sau ‘Bubu’, liderul grupului Metrock este un personaj important al rockului românesc. În anii studenției de la Cluj a fost membru fondator al grupului Compact (împreună cu Costi Camarasan, Cornel Moldovan,Teo Peter și Ladislau Balazs. Iată cum descrie chitaristul Rareș Totu, clujean de origine, întemeierea formației din Oradea. ”Bubu părăseste Metropolul, împreună cu o mare parte din aparatura de sunet, (celebrul mixer “Vaporul” făcut de Virany și Orban, aflat din 1987 în posesia mea, și pe care am să-l donez muzeului rockului, când se va deschide), pentru a înfiinta o noua trupă, pe care o va numi Metrock, care-i va reuni, pe lângă Bubu, pe Joe Balogh chitară, Ladislau Balazs drums, Nagy Gabor bass. Pentru un succes sigur și rapid, Bubu apelează la un subterfugiu, el intitulează turneul “De la METROPOL la METROCK”, multă lume crezând că în spectacol va vedea trupa Metropol, pe albumul 3 existând o piesă cu numele Metrock. După primul turneu reușit, Metrock își consolidează baza de fani, mai ales că apăruseră în sfârșit la televizor, dar nu la vreo emisiune de muzică, ci la “Reflector”, la rubrica :”așa nu”,din cauză că aveau plete și barbă”.
Iată ce spunea același artist despre Viorel (Vivi) Repciuc ”un alt stâlp al rockului orădean. Prima trupă în care l-am văzut a fost Miraj, probabil cea mai bună trupă orădeană din punct de vedere muzical, din care mai țin minte că făceau parte excelentul solist vocal Alexandru Szabo (Sonny), basistul-vocalist-compozitor Șerban Lupu (Sherry) și cel bun mai rock flautist din Romania, Vasile Foica, flautist la Filarmonica orădeană. Nu sunt sigur cine era la tobe, dar parcă era Iosif Trendler, percuționistul filarmonicii. (…) După dezmembrarea grupului (…) Vivi urmează linia Hard Rock, formând grupul Statuar (1975 n. n.), cu Andrei Goldenthal la bass, Dumitru Barna la tobe…”(vezi sursa).

Într-un interviu acordat site-ului ClickZoom Bytes, însuși Vivi Repciuc își amintește despre grupul Statuar : ”Primele înregistrări și filmări au fost făcute în formula de trei, cu Viorel Barna și Andrei Goldenthall, în studiourile Televiziunii Române unde am tras piesele Omule, Lumini în noapte și Noapte Albă. Ultimele două au fost blocate de la difuzare datorită interpretărilor absurde ale cenzurii, textul de la Omule scăpând datorită optimismului aparent.”

Prin februarie 1976 Statuar a fost invitată ca debutantă la concertul susținut în capitală de Sfinx și FFN, alături de Vali Sterian și Mircea Vintilă, prezentator, Aurel Gherghel. Trupa s-a bucurat de un real succes și o mare priză la public”. A surprins „stilul original care nu se mai auzise în București, virtuozitatea instrumentiștilor, aplombul și vocea de “Bivol al Carpatilor” a lui Dan Greavu, poreclit astfel de băieții de la Sfinx” vezi sursa. În 1983 Barna și Goldenthall emigrează. Formația a cântat alături de Mondial, Beta cu solista Elena Cârstea, Basorelief, Riff, sau Prefix 990. Într-un spectacol la stadionul Crișul a cântat alături de Adrian Pintea, un prieten din adolescență. Vivi Repciuc: ”Aveam pletele puse pe bigudiuri iar publicul a crezut că suntem o trupă din Anglia, Pintea cântând piesele într-o engleză impecabilă (inclusiv Hendrix pe care-l imita cu o voce perfectă)”. În 1989 montează spectacolele Retro Show din Băile Felix, alături de Laura Stoica.

Magneton a luat fiinţă în 1968. În 1970 formula trupei era următoarea: Dorel Borz – bass, Alexe Fodor – tobe, Antal István şi Bárány Sándor – voce şi chitară acustică, Adrian Tăutu – sintetizator. A promovat hard-rock-ul într-o perioadă în care în Oradea erau patru – cinci trupe active: Metrock, Metropol, Statuar, Celelalte Cuvinte, Miraj… Ca și celelalte trupe, cântau în cluburi precum Soli, Clubul Tineretului, Poligrafia sau URCC. Ultimul concert l-au susţinut în 1986, la Târgu Mureş. Au avut două LP-uri scoase de Electrecord, „Rock Express” şi „Jo fiu leszek”.
Formația ”fanion” a orașului azi este ”Celelalte Cuvinte” cu peste 30 de ani de activitate. Iată cum jalonează Călin Pop evoluția trupei într-un interviu din 2011 citat de Agerpres: ”Rădăcinile trupei pornesc încă din 1976, de la Oradea, unde, la Liceul ‘Emanuil Gojdu’, eram trupa școlii și purtam numele Sonic. Participam la ‘dansurile’ din fiecare zi de sâmbătă, unde cântam coveruri după trupe cunoscute la acea vreme, Jimi Hendrix, Deep Purple sau Pink Floyd, dar și câteva piese care erau compoziții proprii. (…) Am dat cu toții admitere la facultate în Timișoara, în ideea de a ne continua activitatea muzicală într-un oraș mult mai receptiv față de fenomenul rock. În acea perioadă numele trupei s-a schimbat, i-am cunoscut și primit în rândul nostru pe Ovidiu Roșu și Radu Manafu, astfel încât, la 13 decembrie 1981, în calitate de trupă a Casei Studenților din Timișoara, am dat primul nostru concert în sala festivă a acesteia. Evenimentul a fost considerat de noi actul oficial de naștere a trupei”. Debutul discografic a avut loc în 1985, când cu ajutorul lui Florian Pitiș în vinilul ”Formații rock nr. 8” au apărut patru piese. Primul album, ”Celelalte Cuvinte I”, a apărut în 1987. După acest moment Tiberiu Pop este coptat la claviaturi. În 1990 apare ”Celelalte Cuvinte II”, pentru ca în 1992 să lanseze albumul ”Se lasă rău”, poate și un fel de turnesol al societății de la începuturile tranziției spre capitalism. Ultimul marchează un moment de cotitură spre speed — thrash, continuat cu albumul ”Armaghedon”. În această perioadă trupa avea o popularitate atât de importantă, încât, mulți o considerau cea mai în la zi trupă din România. Cu ”Ispita”, Celelate Cuvinte revin la un rock mai progresiv. Următoarele două albume ”Nos” în 2004, apoi “Stem”, în 2008, au ca temă sentimentul de alienare al omului modern în fața tehnologiei, amintește sursa citată (vezi  sursa).

https://www.youtube.com/watch?v=pBJvV6zRjXY

Potrivit paginii proprii de facebook, ideea de rock filarmonism a fost concepută pe la începutul anilor 90. Ca sintagmă, Rock Filarmonica Oradea apare pentru prima dată pe un afiş în anul 1994. Primul concert al Rock Filarmonicii orădene a avut loc în 1993, în sala Teatrului de Stat, în program figurând piese ale formației Beatles. Pe afiș figurau soliștii Florian Chelu, Lucian Chelu, Andras Dutka, Ari-Nagy Sandor, Laszlo Orban și Iosif Trendler, ei fiind acompaniați de orchestra simfonică a Filarmonicii din Oradea, dirijată de Romeo Rîmbu (vezi sursa ).
N.O. R. este un proiect orădean de grunge, metal, pop & psychedelic început în anul 2012. Inițiatorii săi sunt Paul Halasz (voce și chitară), Marius Meczinger (chitară), Raul Oros (chitară), Copex (bass), Csabi Vasok (keyboards), Luci Hulban (tobe) și Marius Pop (mastering/production) (sursa). Despre atmosfera zilelor noastre Paul Halasz spune într-un interviu acordat site-ului ClickZoom Bytes: ”sunt atât trupe cât și public și chiar și câteva locuri unde se cântă live saptămânal (!!!)… de exemplu merită mentionat Moszkva Pub, probabil cel mai activ din oraș”(vezi sursa).

Potrivit site-ului propriu, Hyleon a fost înființat în 2007 și îi are în componență pe Marta Ovidiu – guitar, Iacob Sergiu – guitar, Lorincz Alex – bass, Vlad Tuta – drums, Caesar Gabriel – vocals. Acoperă o zonă de Black/Doom Metal. Trupa a editat două albume, ”Crown Of Sins” și “In The Name Of The Further”. În aceeași zonă se află Nymurix care îi are în componență pe Mircea Florut – voce, chitară, Marcel Florut – chitară, clape, Lambert Szabo – clape sintetizator,voce, Daniel Munteanu – bas. Cronic se distinge în aria thrash – hardcore metal.

Trupa Spiritual Ravishment activează în zona Grindcore/Death Metal și este compusă din Sebastian Stancu – vocals Andrei Bejusca – guitars Andrei Jumuga – drums.  În anul 2010 au editat albumul „Children Of The Atom”.

Impresarii

Personaje ”întreprinzătoare”, aceștia puneau la bază performanța sau priza la public măsurată prin biletele vândute. Iată cum îi descrie Marius Luca: ”La fiecare sfârşit de săptămână, clubul era plin peste capacitate, spre bucuria şi prosperitatea materială a lui domnu’ Cociş (ăsta nu era tovarăş decât în treburile oficiale). Domnu’ Cociş venise de undeva “de la ţară”, din vreun sătuc învecinat, cu ciorapii găuriţi. Stătea la uşă şi vindea bilete, iar în câteva luni se înţolise ultimul răcnet, mulţumită LSD-ului (trupă avându-l ca lider pe Sherry Lupu, interpretând coveruri din Hendrix, Cream, CCR, Steppenwolf ș. a.). Lăsând la o parte prejudecăţile, el a fost instrumentul în stabilirea carierei muzicale a mai multor viitori rockeri orădeni … alături de domnu’ Tonea, directorul clubului “Solidaritatea”, care a dat rock-ului româno-unguresc grupul Metropol” (vezi  O istorie (personală) a rock-ului românesc (9) – paginiromanești)

Astăzi trupele acestui important gen musical, fără care nu se poate imagina libertatea din zilele noastre, nu mai concertează decât ocazional și cu prilejul aniversărilor în sălile care i-au consacrat. Concertele se țin în cluburile cu acest profil precum Abyss , Gekko sau în cele cu un program cultural mai diversificat precum Moskva sau Queens Music Pub. Anii trecuți au fost marcați de o încercare eșuată de organizare a unui megafestival la Oradea, dar și de singura interdicție aplicată unui concert de rock de după 89, inițiativă a unui consilier local.

In loc de epilog

Pe Marius ‘Bubu’ Luca îl puteti asculta live, vineri, 4 martie 2016, într-un concert ORGANIC NOISE EXPERIMENT susținut de trupa canadiană în Abyss Rock Metal Pub (Str. Traian Mosoiu Nr. 19).