Dacă m-am plâns cândva de cât de decrepit este secession-ul orădean, îmi retrag cuvintele. Am greşit. Îmi plac mai mult clădirile scorojite, de pe care cade tencuiala. Griu-ul clasic. Hai să nu mai renovăm nici o faţadă.
Hai să fie gangul prin care se intră în spatele fostului Hotel Parc ultima renovare. Uitaţi cum a ieşit:
Varianta originală arată aşa, la urma urmei, e doar o diferenţă de nuanţă.
Nu ştiu dacă sunt în măsură să dau sugestii dar cred ca o pictură de tip “Cerb la cascadă” s-ar potrivi foarte bine. Mi-am permis să fac un colaj.
E frumos, nu-i aşa?
![Legătura lui Mihai Viteazul cu Oradea, deși poate părea, la prima vedere, mai puțin importantă pentru epopeea marelui domn, este probată de câteva fapte istorice. Ea poate fi înscrisă în […]](https://www.oradeamea.com/wp-content/uploads/2019/09/mihai-36x36.jpg "Mihai Viteazul și Oradea"){kind=small}
![În vara anului 1873 Ioan Slavici s-a mutat la Oradea. Acest episod orădean va însemna mult pentru cel care va deveni unul dintre scriitorii clasici ai literaturii române, cunoscut, mai […]](https://www.oradeamea.com/wp-content/uploads/2019/07/Miron-Romanul-sursa-Catedralaveche.ro_-36x36.jpg "Ioan Slavici la Oradea"){kind=small}
Mirela, salutara abordarea ta!
Eu am o obiectie. Treaba cu cerbul “intrus” infiltrat de tine prin colaj nu tine. El nu apartine ornamentului original al cladirii, este un element anacronic. Kitschul secesionist este absolut fermecator, pentru ca el si-a cistigat crediblitatea prin intermediul patinei depuse pe el. Posibil, peste vreo 50 de ani, kitschul becalian, sau cultura manelista, va fi si ea apreciata. In fine, poate asta este soarta “uritului”, de a fi acceptat abia de generatiile ulterioare.