Un orologiu cu valoare de tezaur, Ceasul de turn, cu lună. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Oradea

de Ronald  Hochhauser

”Biserica cu luna” este unul dintre cele mai cunoscute monumente de arhitectură din Oradea. O buna parte din faimă i se datorează mecanismului din turnul bisericii care arată fazele lunii. La întrebarea la ce folosea acest mecanism răspunsul ar putea fi acela de a stârni curiozitatea, ceea ce pare să fi și reușit. Angrenajul bine calibrat este o demonstrație de ingeniozitate. Orologiul angrena două părti vizibile distincte: ornicul și luna propriu zisă.

Ornicul.

Ansamblul tehnic format din mecanismul ornicului, trei greutăţi, 4 cadrane, cu arătătoarele orar şi minutar aferente, precum şi un glob lunar, a fost construit în anul 1793 de către meşterul lăcătuş de origine germană Georg Rueppe. Despre acesta, se știe că ar fi avut un atelier de lăcătuşărie într-unul din orăşelele-cartier din vecinătatea Cetăţii Oradea.
Ansamblul, prin particularitatea sa, este o raritate pe plan naţional.
Mecanismul ornicului este alcătuit din trei subansambluri deosebite, de fapt nişte sisteme de angrenaje cu roţi dinţate cilindrice şi cu fusuri, montate pe arbori orizontali, denumite şi mecanisme ale forţei: cel din centru destinat mersului propriu-zis; celelalte două, poziţionate de o parte şi de alta celui din centru, întrebuinţate pentru baterea sau anunţarea sferturilor (a pătrarelor) şi orelor fixe sau întregi. Ele au fost acţionate gravitaţional separat, de câte o greutate din piatră suspendată, prin intermediul unui scripete mobil, de o frânghie înfăşurată pe un tambur. Arborii pe care sunt montate roţile au fost obţinuţi prin forjare, având secţiunea transversală de formă pătrată, cu colţurile teşite.

Ultima roată – socotită de jos în sus – a subansamblului din centru, denumită roata ancorei sau regulatorul ornicului, venea în legătură cu colţii ancorei. Prin aceasta se făceau scăpările şi împiedicările ritmice succesive, regulatoare ale mersului – coborârea greutăţilor era oprită la intervale egale de timp. Ancora este montată, printr-un orificiu executat în centrul său de greutate, pe un arbore fixat de scheletul mecanismului. Pe acelaşi arbore se află şi cârma sa, un braţ metalic care la capătul opus este prevăzut cu un orificiu pentru susţinerea pendulului gravitaţional. Roata ancorei, cu dinţi ascuţiţi, şi ancora, care cuprinde 4,5 paşi, piese ale mecanismului de mers „sistem Clement” (după numele inventatorului său, William Clement), sunt acoperite cu un strat de aliaj antioxidant, intervenţia fiind efectuată în anul 1977. Pe roata ancorei, o inscripţie în limba germană consemnează numele constructorului, precum şi locul şi data execuţiei: “GEORG RUEPE IN GROSWARDEIN 1793”(”GEORG RUEPE ÎN ORADEA 1793”).

Luna.

Printr-un sistem format din axe cardanice şi angrenaje cu roţi dinţate, denumit şi mecanism de repartizare al forţei, tot subansamblul din centru antrena, pe lângă mecanismul arătătoarelor destinat indicării timpului trecut, o sferă cu diametrul de circa un metru, confecţionată iniţial din tablă fasonată, vopsită jumătate negru, jumătate galben-auriu. Sfera reprezintă satelitul natural al Terrei, Luna. Ansamblul tehnic pentru măsurarea timpului a fost proiectat şi realizat în aşa fel încât, prin funcţionarea sa, rotaţia sferei bicolore în jurul propriei axe să respecte “luna sinodică”, adică durata ciclului complet al fazelor lunii.
Mecanismul forţei sferturilor şi mecanismul forţei orelor întregi, adică mecanismele de batere, au fost în legătură printr-o bară de deschidere care, la rându-i, era în contact cu calculatorul sferturilor. Funcţionarea acestora era reglată de câte un ventilator sau regulator cu palete.

În anul 2005, mecanismul ornicului a avut parte de o adaptare la exigenţele contemporane. De atunci, el funcţionează prin intermediul unui dispozitiv de întreţinere electrică a oscilaţiilor unui pendul, brevet al orădeanului Csaba Nagy, care a pus în practică aceeaşi invenţie şi la ornicul din turnul Primăriei Oradea.
Prin originalitatea ansamblului și prin elementele rare sau folosite în premieră ororologiul din turnul Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Oradea reprezintă un monument al tehnicii vechilor meșteri ce poate fi trecut în categoria celor de importanță națională.

Bibliografie:

Hochhauser Ronald, Orologii cu valoare de tezaur. Ceasul de turn, cu Lună, de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Oradea, în ”Buletinul Muzeului Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu”, anul III, nr. 3, Iaşi, 2009, p. 14 -18.

Sursa fotografii: www.bisericaculuna.ro